In judetul Ialomita traiesc comunitati importante de rromi reprezentate de neamuri distincte, precum: caldarari, ursari, spoitori, argintari, vatrasi etc. Comunitatile sunt dispuse in aproape toate localitatile rurale si urbane ale judetului, demografic se constata un procent de aproximativ 9%(21.755) romi din numarul total de locuitori ai judetului. Consideram ca procentul este mai mare, avand in vedere ca multi romi nu isi asuma identitatea.
Dintre comunitatile reprezentative ale judetului, in ceea ce priveste ponderea demografica si specificul cultural, mentionam: comuna Barbulesti – comunitate de rromi ursari; orasul Cazanesti – rromi caldarari; comuna Barcanesti- Condeesti si Boranesti – rromi ursari; comuna Traian – romi vatrasi; orasul Slobozia – cartier Bora, in care traiesc cu precadere romi spoitori; orasul Tandarei – romi ursari si argintari; orasul Fetesti – cu precadere romi caldarari. Dupa cum se constata si in judetul Ialomita, romii sunt clasificati in diferite neamuri, in functie de criteri specifice, mai ales ocupational respectiv lingvistic.
Conform unor criterii legate de accesibilitate, infrastructura, educatie, venituri, aceste comunitati de romi sunt sarace, membrii acestora avand sanse reduse la integrare sociala si profesionala.
Dintre sursele de venit ale membrilor acestor comunitati, mentionam: venitul minim garantat, activitati ocazionale – precizam ca in conbtextul economic actual, meseriile traditionale cu care rromi sunt bine cunoscuti nu mai sunt de actualitate – ocupatii agricole ca zilieri, migratia in afara tarii. In ceea ce priveste situatia locativa, de exemplu in comunitati ca cea din Bora, unde avem neamul de romi spoitori, constatam ca mai multe familii locuiesc intr-o singura gospodarie. De asemenea, desi romi nu mai au un mod de viata eminamente nomad, exista probleme in ceea ce priveste actele de identitae si proprietate asupra caselor si terenului.
In plan educational, in segmentul de populatie scolara roma, riscul de absenteism si abandon scolar este cel mai ridicat. Cauzele sunt complexe, ne raportam la realitati socio-economice si culturale. Cea mai mare rata de nescolarizare se inregistreaza in etnia roma, astfel ca 7, 8 copii din 10 care nu au fost niciodata la scoala sunt de etnie roma.
Efectele acestor realitati se reflecta in accesul scazut pe piata muncii, grad scazut de profesionalizare minima si medie, respectiv somaj. Este important sa se puna bazele unui mediu social care sa favorizeze educatia, de aceea este nevoie si de o intensificare a eforturilor unitatilor scolare de a realiza si mentine legatura cu comunitatile de rromi. Stimularea participarii adultilor rromi la viata scolii, colaborarea cu organizatiile nonguvernamentale ale rromilor, sau cu grupurile de initiativa ale acestora, reprezinta un drum sigur catre integrarea socio-educationala a rromilor.
Romi din judetul Ialomita apartin unor neamuri caracterizate prin pastrarea unor traditii si obiceiuri specifice, care de cele mai multe multe ori intra in dezacord cu valorile culturale specifice societatii contemporane. Tocmai de aceea este necesar sa se cunoasca realitatile culturale si sociale specifice romilor, atat ca factor de demontare a stereotipurilor si prejudecatilor negative cat si pentru promovarea unor masuri viabile de sustinere a integrarii sociale si educationale.